0 / 0
1 CUNOSC, Doamne sfinte,bine,
Că cu drept îmi ordoni mie.
Nici n-am altă bucurie,
Decât să ascult de Tine.
2 Faţă de Tine ce sunt eu,
Cel ce-mi eşti scut şi scopul meu?
Toată pofta mea-i să Te văd,
Şi cu credinţă să-Ţi servesc.
3 Nu-mi trebuie-a lumii plăceri,
După comori nu voi merge;
Pentru faimă niciodată,
Timp, silinţa nu-mi voi pierde.
4 Viaţa mea de tot o-am dat,
Celui ce m-a răscumpărat.
Mărirea lumii ce mai e?
Lângă ce El îmi promite.
5 Şi răul având sfârşirea,
Vine binecuvântarea,
Toată lumea se va pleca
Celui ce este iubirea.