> || - +   0 / 0

1 DUMNEZEU e scutul tare-al nost',
În nevoi El ne dă adăpost;
Nu ne este frică de vifor,
Şi de zguduirea munţilor.
Urle valurile mărilor
Şi fie sfârşitul tuturor;
Poporul Său îl scapă-n “zori”
Să fie chiar orişice vifor.

2 Ţări, popoare-au început lupta,
Milioane au mers la moarte!
Este haos nemaipomenit
Însă vine Domnul nost' zicând:
Încetaţi cu recunoaştere,
Că peste tot Eu am putere.
Stric armata şi stric armele
Eu sunt Dumnezeul cel tare.