> || - +   0 / 0

1 MULTĂ bucurie avem
Că-mpreună ne mai vedem,
Ce cu toţi de mult am dorit
Fraţilor ne-am întâlnit.
Mărit să fii, o, Creator
Şi-al nostru scump Mântuitor
Că-n credinţă ne-ai întărit
Şi prin toate ne-ai păzit.

2 Cuvântul Tău sfânt ne-nvaţă
Că-n frumoasa Dimineaţă
Noi tot mai mult ne-om bucura
În Împărăţia Ta,
Dacă-n inimă vom păstra
Credinţa, pacea, dragostea
Şi-om fi îndelung răbdători
Umiliţi şi ascultători.

3 Noi aşteptăm cu credinţă
Marea Ta făgăduinţă,
Ce ai promis-o lui Avraam
Când l-ai chemat din Haran,
Că-n el şi seminţia lui
Neamurile pământului
Toate s-or binecuvânta
În Împărăţia Ta.

4 Atunci de cunoştinţa Ta
Tot pământul se va umplea,
N-a-nvăţa frate pe frate
Pe Domnul a-L cunoaşte,
Că tot pământul va fi plin
De cunoştinţa Domnului,
Ca fundul mării de ape
Ce totul acoperă.

5 Marea de nisip s-a face
Toată în iazuri de ape,
Pustiul de cari te mirai
S-a preface ca un rai;
Tot pustiul Pământului
Ca o gradină-a Domnului
De care se vor bucura
Toţi care vor asculta.

6 Nici un om nu va mai zice
Că-i bolnav sau că suferă,
Că şi surzii vor auzi
Toţi, cuvintele Cărţii.
Limba mutului va cânta,
Şchiopul ca cerbul va sălta,
Orbii vedere vor primi
Mare bucurie-a fi.

7 Atunci toate popoarele
Se vor uni să-L laude
Pe Dumnezeul 'Cela viu
Şi pe iubitul Său Fiu,
Pentru binecuvântare
Fără de asemănare,
Cu toţii vor cânta în cor
Lăudând pe Creator.