0 / 0

1 URMAŢI-MI, ne strigă Cristos,
Creştini toţi împreună!
De sine lepede-se toţi,
Şi aşa-n a Mea urmă
Păşiţi, venind după Mine,
Luând crucea fiecine.

2 Eu sunt a voastră lumină,
Cu sfânta Mea viaţă;
În întuneric nu umblă
Care Mie-Mi urmează.
Eu sunt calea, să Mă căutaţi,
Şi în dreptate să umblaţi.

3 Cu inima iubesc, sunt blând,
În suflet sunt umilit,
Pe cel slab pe braţu-Mi purtând,
De cel rău îl fac scutit.
Tot simţul şi cugetul Meu
Este supus lui Dumnezeu!

4 Lucrul rău, Eu vi-l descopăr,
Ca de el să vă feriţi;
Ca să aveţi suflet liber,
Prin Mine vă mântuiţi.
La Mine aflaţi scutire,
Eu cerul vi-l voi deschide.

5 Vă este greu? Merg 'nainte;
Eu tot lângă voi voi sta!
Eu vă voi pregăti calea,
În război Eu M-oi lupta;
Serv rău care se retrage,
Când Domnul 'nainte-I merge!

6 Cine-şi va ţine viaţa,
Fără Mine-o va pierde;
Iar care-o pierde aceasta,
Sus în cer o găseşte.
Cel ce nu-şi va purta crucea,
Nu este vrednic a-Mi urma!

7 Să-L urmăm dar pe Domnul nost',
Cu trupul, cu sufletul!
Mergem în urma Lui voioşi,
Răbdăm cu El necazul.
Deci lupta să o dobândim,
Cununa vieţii primim!