> || - +   0 / 0

1 DOAMNE Te-arăţi speranţa mea,
Tu stea mândr-a zilei,
Luceşti şi alungi noaptea grea,
Cu toată spaima ei.

2 Aşa de mult Te aşteptăm,
Dorind cu Tine-a fi;
Coroana regală-Ţi privim,
Ce-o vom împărtăşi.

3 Ah, ce speranţă măreaţă,
Aşa-mpărtăşire;
E legată cu cel mai scump
Cuget de dragoste.

4 Sfântă, curată plăcere
Şi fără de pată,
A fi cu Domnul, Capul nost',
În patria sfântă.

5 Deja-n parte ne bucurăm,
Ca semn de relaţii.
Dar, o, ce minunat va fi,
La sfârşitul luptei.

6 Lângă miriade pe Tron,
Pe El Îl vei vedea,
Admirând ce-a făcut Mielul,
Murind spre-a libera.

7 Ce-s a noastre suferinţe,
Când cu El putem fi
Şi cu îngeri-n companii,
În veci Îl vom slăvi?