CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 01 FEBRUARIE

Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau şi lăudau pe Dumnezeu cu cântări. Fapt. 16:25

Viaţa creştină nu este o viaţă tristă sau morocănoasă, ci una foarte veselă. Creştinul poate să fie voios chiar şi în necaz, „căci ştim că necazul lucrează răbdare, răbdarea aduce experienţă, iar experienţa aduce nădejde". Ştim de asemenea că „întristările noastre uşoare şi de o clipă lucrează pentru noi mai presus de orice măsură o greutate veşnică de slavă" — dincolo de văl (Rom. 5:3, 4; 2 Cor. 4:17). Noi luăm astfel parte la paharul suferinţelor şi bucuriei care este o garanţie a moştenirii noastre. „ Această bucurie în Spirit este necesară pentru curajul şi zelul nostru în serviciul Domnului. Să observăm acţiunea acesteia în Sf. Pavel, care împreună cu Sila a putut cânta laudă lui Dumnezeu în închisoare cu picioarele în butuci şi cu spatele rănit. Şi tot aşa ar trebui să fie cu toţi adevăraţii urmaşi ai lui Cristos pe calea îngustă. W. T. 1910-118 (R 4592:4) (Cântarea 64)