CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 07 APRILIE

Dar Rut a spus: „Nu mă îndemna să te părăsesc şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu!" Rut 1:16

 Un lucru merită remarcat aici, şi anume, hotărârea cu care Rut a luat decizia. N-a fost o propunere să încerce pentru un timp să vadă cum ar fi să trăiască în Iudeea. A fost o decizie până la moarte. În această privinţă toate convertirile adevărate sunt asemănătoare. Creştinul, de exemplu, nu devine de fapt creştin până când face chiar o astfel de consacrare de sine clară, hotărâtă, să părăsească lumea, afacerile, iubirile, speranţele şi ambiţiile ei, şi să cheltuie şi să fie cheltuit chiar până la moarte în serviciul Domnului. Valoarea deciziei hotărâte în privinţa vieţii nu poate fi destul apreciată de noi. Mii de vieţi sunt distruse din cauza lipsei de hotărâre. Hotărârea în favoarea lui Dumnezeu este singura condiţie în care putem spera să „ne întărim chemarea şi alegerea”. W. T. 1915-24 (R 5614:4) (Cântarea 177) V. D. M. 704:8