CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 14 IUNIE

Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat către Domnul şi El i-a scăpat din necazurile lor. Psalmul 107:13

După cum efectul strâmtorării Israelului a fost să le întoarcă inimile către Domnul şi să-i facă să strige după ajutorul Lui promis, tot aşa, toate experienţele noastre grele cu lumea, carnea, Adversarul şi robia păcatului şi a morţii — toate acestea fac apel la noile creaturi în Cristos care au promisiunea Tatălui. Toate acestea ne fac tot mai mult să ne uităm spre Domnul de la care ne vine ajutorul, să-L aşteptăm pe Fiul Său din ceruri şi să aşteptăm eliberarea creaţiei care suspină, la a doua venire a Sa. Nu este oare adevărat, atunci, că necazul şi strâmtorarea actuală lucrează pentru noi mai presus de orice măsură o greutate veşnică de slavă, dacă suntem pregătiţi în mod potrivit prin ele? Şi dacă, în calitate de israeliţi adevăraţi avem încredere în promisiunea avraamică, o avem, aşa cum descrie apostolul, ca o ancoră a sufletului tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de văl, unde Înainte-mergătorul nostru a intrat pentru noi — şi a făcut ispăşire pentru noi — şi de unde ne dă binecuvântata eliberare pe care sperăm să o avem în curând la schimbarea învierii, când, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, vom fi făcuţi ca El, Îl vom vedea aşa cum este şi vom împărtăşi gloria Lui. W. T. 1907-126 (R 3983:6) (Cântarea 56)