CÂNTĂRI ÎN NOAPTE 15 IULIE

Prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor. Fapt. 13:38

Apostolul nu se referă la ceva ce a făcut Domnul nostru ca Arhanghel, înainte „de a deveni trup", nici nu se referă la vreo lucrare care să fie făcută de El în starea Sa nouă, mult înălţată, aşezat „cu Tatăl Său pe scaunul Lui de domnie" şi părtaş al naturii Sale divine, ci el se referă aici la lucrarea făcută de „Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi". Apostolul accentuează astfel din nou faptul că, „dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor". Da, acesta este centrul vestirii Evangheliei, că eşecul primului om perfect a fost pe deplin compensat prin sacrificiul Omului Cristos Isus, şi că în acest scop a fost necesar ca Domnul nostru să lase gloria pe care o avea cu Tatăl înainte de a fi lumea, să devină sărac (în sensul de a lua natura noastră mai joasă — dar nu şi defectele acesteia, pentru că El a fost „sfânt, nevinovat „ despărţit de păcătoşi"); şi să cedeze natura Sa umană ca preţ de răscumpărare sau preţ corespunzător pentru viaţa pierdută de tatăl Adam pentru el însuşi şi pentru rasa lui. Aceasta este temelia pe care este prezentată de Scripturi fiecare ofertă de har. Şi acum, Cel care a fost agentul Tatălui în lucrarea de răscumpărare, va fi şi agentul Tatălui în lucrarea de „binecuvântare" a tuturor celor răscumpăraţi cu ocazii abundente pentru întoarcere la favoarea divină — din care primul pas este iertarea păcatelor. W. T. 1897-138 (R 2150:1) (Cântarea 68)