CÂNTÃRI ÎN NOAPTE 15 AUGUST
Închinãtorii adevãraþi vor adora pe Tatãl în duh ºi în adevãr; cãci ºi Tatãl cautã astfel de adoratori. Ioan 4:23
Adorarea în duh ºi în adevãr nu se aplicã numai la rugãciune, laudã, implorare ºi mulþumire. Merge mai adânc de acestea ºi pune stãpânire pe sentimente, pe inimã, ºi ca atare nu înseamnã un „act de adorare", ci mai degrabã o viaþã de adorare o viaþã în care, prin conceperea spiritului ºi prin cunoaºterea planului divin, individul devine atât de mult una cu Dumnezeu ºi atât de mult la unison cu legea lui Dumnezeu ºi cu toate aspectele planului lui Dumnezeu, încât, cum a spus Domnul nostru, mâncarea ºi bãutura lui este sã facã voia Tatãlui. Aceasta este adorare în Duh ºi în adevãr. Ea îºi va gãsi expresia în genunchii plecaþi ºi în purtarea ordonatã ºi reverenþioasã în apropierea de Dumnezeu în rugãciunea personalã, în rugãciunea în familie ºi în compania casei credinþei, ºi îºi va gãsi de asemenea expresia în toate acþiunile ºi cuvintele vieþii. Inima captivatã va cãuta sã aducã fiecare talent al trupului în supunere totalã la voia lui Dumnezeu ºi a lui Cristos. Toate acestea constituie adorarea pe care o cautã Dumnezeu; ºi, desigur, numai aceia care sunt astfel captivaþi de Domnul în inimã ºi care-L servesc în Duh ºi în adevãr ºi se strãduiesc ca voia Lui sã se facã în inimile, cuvintele ºi purtarea lor, sunt în sens deplin adevãraþii adoratori pe care îi cautã Domnul; „turma micã", „preoþia împãrãteascã" credincioasã. W. T. 1896-287 (R 2071:6) (Cântarea 325)