Pagina 47
ORBIREA ÎMPĂRATULUI ZEDECHIA
Dumnezeu îi făgăduise lui David că Împărăția Mesianică va veni prin linia sa, și timp de câteva secole la Ierusalim n-au domnit alți împărați în afară de urmașii lui David. Cel din urmă a fost Zedechia. Despre el Dumnezeu a spus prin profet (Ezec. 21:25-27; partea în litere cursive este după Biblia de la București, 1988 - n. e.): „Și tu . prinț al lui Israel, a cărui zi vine tocmai când nelegiuirea este la culme! La o parte cu diadema, jos coroana! Nu mai este cum a fost . Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi da jos și nu va mai fi până va veni acela căruia se cuvine și o voi da lui”. Acesta era un alt mod de a spune că nu vor mai fi împărați din linia lui David până la Mesia. Lucrul acesta s-a împlinit în timpul lungii perioade de 2519 ani de atunci și până acum. Toți împărații de după aceea au fost tributari, nici unul nefiind din linia lui David.
Când Dumnezeu Și-a luat împărăția de la Zedechia, i-a spus acestuia printr-unul din profeți că va fi dus rob în Babilon de către Nebucadnețar, iar prin alt profet, că nu va mai vedea Babilonul. Ambele profeții s-au adeverit, căci Nebucadnețar a pus să-i scoată ochii în timp ce era prizonier și în starea aceea a mers în Babilon.
Făgăduința făcută de Dumnezeu lui David „Voi pune pe scaunul tău de domnie un rod din trupul tău...în veci”, n-a fost călcată. Mesajul către Zedechia arată doar că tronul a încetat să mai fie recunoscut de Domnul și va rămâne astfel până la Împărăția lui Mesia.
Dar prima venire a lui Isus n-a împlinit această profeție; căci, deși Isus este Mesia, El n-a intrat încă în funcția Sa împărătească. Isus Și-a început funcția ca Preot - „S-a jertfit pe Sine”. Jertfa Sa a continuat în toți acești 1900 de ani. Începând de la Cincizecime, El îi acceptă și-i jertfește pe membrii Săi, pe acei care-și prezintă corpul ca jertfă vie (Rom. 12:1). Acestor împreună-jertfitori li s-a promis, ca „membri ai trupului lui Hristos”, o parte în domnia Mesianică de o mie de ani, pentru binecuvântarea lui Israel și a întregii lumi. Apoc. 20:6.