MANA 29 IUNIE

Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! — Mat. 5:8

A fi „cu inima curată” nu înseamnă perfecţiunea comportamentului, nici a cuvântului, nici a gândului, ci perfecţiunea intenţiei cu privire la toate acestea. Dorinţa şi efortul nostru trebuie să fie îndreptate spre perfecţiune, în cuget, în cuvânt şi faptă. Standardul care ne este pus înainte şi cu care inima şi voinţa noastră trebuie să fie de acord, este standardul divin: „fiţi desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru Cel ceresc este desăvîrşit” (Mat. 5:48). Dumnezeu n-a pus un standard mai jos decât acesta, de absolută perfecţiune, dar a prevăzut pentru noi har, îndurare şi pace prin Hristos, dacă noi vrem să umblăm pe urmele Lui, această curăţenie a inimii fiind unul din paşii esenţiali pe calea îngustă. — Z. '00-71