Vol. 17, Iulie-August 2010, Nr. 5 

PROMISIUNI SPIRITUALE PENTRU ISRAELUL NATURAL

R 5295 W. T. 15 august 1913 (pag. 249-250)

În Scripturi cuvântul spiritual este în gene­ral folosit în mod special cu referire la acei care au fost concepuţi de Spirit sfânt, ca Domnul nostru şi toţi cei care îl acceptă şi se consacră să facă voia lui Dumnezeu. Toate promisiunile şi toate lucrurile care aparţin acestora sunt în mod special clasificate şi numite promisiuni spirituale şi lucruri spirituale. “Dar omul natural nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate cunoaşte, pentru că ele se înţeleg duhovniceşte” (1 Cor. 2:14). Astfel deci, dacă Dumnezeu a dat ceva spiritual israeliţilor înainte de Dispensaţia spirituală, ei nu au apreciat, deoarece nimeni nu putea face aceasta decât prin concepere de spirit.

Cu toate acestea, au existat lucruri spirituale date Israelului natural, pe care ei nu au fost în stare să le primească. Apostolul spune: “Legea este duhovnicească; dar eu sunt pământesc, vândut păcatului” (Rom. 7:14). Acea Lege dată la Sinai a venit de la Fiinţa Spirituală de cel mai înalt ordin — Însuşi Dumnezeu. Aceasta nu se aplica numai la instinctele cărnii şi nu stăpânea numai trupul, ci se aplica la inimă, la minte şi la voinţă. Nici unul dintre evrei n-a putut ţine acea Lege deoarece erau vânduţi Păcatului. A fost o Lege spirituală care putea fi ţinută numai de o persoană concepută de spirit sau de o persoană în chipul lui Dumnezeu.

LECŢII SPIRITUALE ÎN LEGE

Anumite lecţii din Lege erau şi spirituale; ca, de exemplu, stânca din pustiu, care, fiind lovită, a dat apă din abundenţă, şi mana, fiecare a dat o lecţie spirituală. Dar Israel n-a înţeles nimic despre Stânca spirituală sau despre Apa spirituală a Vieţii. Aşa a fost cu Legea dată lor: ei au putut vedea numai partea sau învelişul exterior. Nimeni n-a putut vedea mai departe, până la timpul potrivit al conceperii de Spirit. Am putea spune deci, că multe lucruri spirituale i-au fost date lui Israel, dar numai aceia dintre ei care erau israeliţi adevăraţi şi în armonie cu Dumnezeu au fost făcuţi în stare să le vadă la timpul potrivit.

Lucrurile spirituale au fost în Lege tot timpul, dar ele n-au fost dezvăluite, n-au fost vizibile, văzute de evreu, din pricina stării minţii lui; şi primul israelit căruia i-a fost permis să vadă lucrurile spirituale a fost însuşi Isus, după ce a fost conceput de Spirit şi în stare să aprecieze aceste lucruri. Dar naţiunea iudee, neridicându-se la standardul cerut, n-a fost în stare să le aprecieze. Unii care au dorit să meargă în urmele lui Isus au primit prin El o acoperire şi au fost concepuţi de Spirit sfânt şi au putut aprecia lucrurile spirituale. Astfel apostolul spune că dreptatea Legii este “împlinită în noi, care umblăm nu potrivit firii păcătoase, ci potrivit Duhului”. Noi nu putem ţine Legea în trupul nostru, ci în inimile şi minţile noastre. “Cu mintea eu slujesc legii lui Dumnezeu.” Rom. 8:4; 7:25.

Baza pătrunderii spirituale

Când Dumnezeu a făcut un Legământ cu Avraam, spunând, “În tine şi sămânţa ta se vor binecuvânta toate familiile pământului”, El a spus că sămânţa lui Avraam va fi ca stelele cerului şi ca nisipul mării. Aceasta este o Promisiune spirituală pe care, desigur, evreii la acel timp n-au putut să o aprecieze, după cum sugerează apostolul Petru. Când şi-au dat seama că ei ca naţiune au răstignit pe Fiul lui Dumnezeu, mulţi au spus: Ce să facem? Sf. Petru a răspuns: “Pocăiţi-vă ... Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri …” (Fapt. 2:38, 39). Aceasta a fost o Promisiune spirituală şi le aparţinea lor, dar cu condiţia ca ei să facă anumiţi paşi.

Numai puţini dintre evrei au fost într-o atitudine potrivită ca să împlinească această condiţie. “A venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul îprivilegiulş să fie copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:11, 12). Şi acestora, intrând în relaţie de israeliţi spirituali, le-a fost permis prin această concepere a Spiritului sfânt să aprecieze lucrurile spirituale date unor astfel de israeliţi. Toate adevărurile pe care le avem sunt extrase din acele lucruri pe care Dumnezeu le-a dat israeliţilor naturali. Şi noi le putem înţelege, deşi israeliţii naturali n-au putut. Apostolul spune: “Israel n-a căpătat ce căuta, iar cei aleşi au căpătat, pe când ceilalţi au fost împietriţi” (Rom. 11:7). Astfel deci, ei căutau cele spirituale, fie că au înţeles, fie că nu. Cu excepţia câtorva însă, ei n-au obţinut cele spirituale, din pricina unei stări nepotrivite a inimii. Dar cele spirituale trebuiau să fie acolo pentru cei care le căutau, altfel nu le puteau căuta.