Oile şi caprele

Matei 25:31-46

„Ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.” Vers. 40

R4694 W. T. 1 octombrie 1910 (pag. 314-315)

Studiile anterioare ne-au îndreptat atenţia spre Împărăţie şi au încurajat poporul Domnului să se străduiască să devină membri ai acesteia — împăraţi şi preoţi ai lui Dumnezeu în asociere cu Răscumpărătorul. Studiul de astăzi ne spune despre Împărăţie, dar dintr-un alt punct de vedere. Ne explică lucrarea Împărăţiei după ce ea se va fi stabilit — după ce Mesia, la a doua Sa venire, Îşi va fi strâns „mărgăritarele” ca să formeze clasa Miresei Sale — după ce aceştia vor fi cu El pe Tronul gloriei Sale — după ce El Îşi va fi luat marea putere şi Îşi va fi început domnia Mesianică a dreptăţii „pretutindeni sub ceruri”. Este important ca în fiecare studiu al Scripturii să recunoaştem Planul Divin în ansamblu şi să localizăm în mod potrivit învăţătura fiecărei pilde.

Ştim că pilda cu oile şi caprele nu aparţine de acest Veac, ci de Veacul viitor al Domniei glorioase a lui Mesia, pentru că începe prin declaraţia: „Dar când va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va sta pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate popoarele vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii, cum desparte păstorul oile de capre”. Acele oi şi capre nu vor include Biserica, pentru care promisiunea este: „Când se va arăta Cristos ... vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă” — părtaşi la tronul Său.

Mântuirea Bisericii va fi terminată înainte de a începe mântuirea lumii. Studiul de astăzi ilustrează mântuirea lumii, arătându-ne cum fiecare membru al rasei lui Adam va fi în încercare în timpul domniei lui Mesia, şi, prin ascultare sau neascultare de lumina şi cunoştinţa care va predomina atunci, fiecare îşi va decide propriul viitor veşnic, fie în calitate de oaie, fie în calitate de capră. Se va cere întreaga mie de ani de domnie a lui Mesia pentru a se completa lucrarea de încercare şi separare.

Cei răi nu vor fi păstraţi

Atunci toţi cei ascultători vor fi recunoscuţi drept copii ai lui Dumnezeu şi fraţi. Toţi cei neascultători vor fi socotiţi drept copii ai Adversarului şi vrednici să-i împărtăşească soarta, deoarece, în condiţii favorabile, ei s-au răzvrătit. Aceştia vor fi distruşi împreună cu Satan în Moartea a Doua, care este simbolic reprezentată prin foc, pentru că focul întotdeauna distruge, niciodată nu păstrează. Dimpotrivă, clasa oilor, la încheierea domniei lui Mesia, va fi ajuns la perfecţiune, la chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, pe planul uman. Aceştia vor fi invitaţi să devină regii pământului sub supraveghere divină — exact aşa cum a fost Adam în perfecţiunea lui iniţială — încununat cu slavă şi cinste şi pus peste creaţia pământească. Psa. 8:3-5.

Termenii şi condiţiile care vor proba şi determina care vor fi oi şi care vor fi capre, care vor fi ascultători şi care vor fi neascultători de reglementările divine, vor fi mila, bunătatea, iubirea. Dumnezeu Îşi propune ca numai caracterul iubitor şi milos să aibă viaţă veşnică, fie pe plan ceresc, fie pe plan pământesc — toţi cei care vor avea un caracter de lup sau de diavol, şi chiar de capră — de nestatornicie şi nesupunere, vor fi socotiţi nevrednici de vreo altă binecuvântare după încheierea domniei lui Mesia. Încercarea atunci nu va fi de a crede sau a nu crede, de a se strădui să facă bine sau a nu se strădui să facă bine. Aşa se procedează cu Biserica acum. Dumnezeu ţine cont de imperfecţiunile neintenţionate ale noastre în procedurile Lui cu noi. Dar în încercarea lumii din viitor fiecare om va fi judecat după fapta lui, nu după credinţa lui. Atunci cunoştinţa va înlocui practic credinţa; de aceea credinţa nu va avea răsplăţi speciale. Faptele vor avea atunci răsplăţi, şi de la fiecare membru al rasei se va aştepta să se străduiască pentru fapte perfecte şi să fie ajutoare ale marelui Împărat Emanuel şi ale Miresei Sale, Biserica pe planul spiritual. Omenirii i se va da posibilitatea să ajungă treptat la o astfel de perfecţiune a minţii şi a trupului, aşa încât faptele perfecte vor fi posibile. La încheierea Veacului Milenar numai faptele perfecte vor fi răsplătite.

Răsplăţi şi pedepse

Ne-am referit deja la răsplăţile care vor fi date clasei „oilor” la încheierea Împărăţiei lui Mesia — ei vor intra în viaţă veşnică şi vor deveni posesori ai Împărăţiei pământeşti, dată iniţial lui Adam dar pierdută prin neascultare, şi răscumpărată prin sacrificiul lui Isus şi restabilită prin domnia Mesianică, pentru care ne rugăm: „Vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”.

Cât despre clasa „caprelor”, am sugerat deja că pedeapsa lor va consta în distrugerea în foc, sau distrugere veşnică, Moartea a Doua — distrugere pe care deja Dumnezeu a hotărât-o pentru Satan şi pentru toţi cei care sunt îngerii şi servitorii lui, în felul acestei clase a caprelor — deoarece, cu toate ocaziile favorabile, ei n-au reuşit să dezvolte astfel de caractere pe care Dumnezeu le poate răsplăti cu viaţă veşnică. Contrastul este accentuat în ultimul verset al studiului. Aceştia (clasa caprelor) vor merge în pedeapsă veşnică; dar cei drepţi, clasa oilor, în viaţă veşnică. Contrastul este perfect. Unii primesc viaţă pentru veşnicie. Ceilalţi primesc pedeapsa amintită, nimicire veşnică. Cuvântul grecesc tradus aici prin pedeapsă este kolasin, care înseamnă reţinere, tăiere — în acest caz tăiaţi de la viaţă — Moartea a Doua. „Plata [pedeapsa] păcatului este moartea”.

Cineva bine a zis:

„Semeni un gând şi culegi o faptă;

Semeni o faptă şi culegi un obicei;

Semeni un obicei şi culegi un caracter;

Semeni un caracter şi culegi o soartă”.

Intenţia divină în ceea ce priveşte mântuirea din acest Veac Evanghelic, şi mântuirea lumii în timpul Veacului viitor, este ca numai celor care dezvoltă un caracter asemenea lui Dumnezeu să le fie permis să se bucure de favoare divină pentru veşnicie. Dumnezeu a hotărât că va veni un timp când nu va mai fi suspin, nici plâns, nici moarte; ci, în locul acestora, fiecare creatură din cer şi de pe pământ şi de sub pământ va fi auzită lăudând pe Dumnezeu şi pe Miel.