Privelişte din Turnul de Strajă
R4671 W. T. 1 septembrie 1910 (pag. 275-276)
un Om bogat profeţeşte panica
Un producător de zahăr din California, multi-milionarul Rudolph Spreckels, s-a întors recent dintr‑o călătorie în Europa. A fost intervievat în New York de un reporter al unui ziar şi este citat că a făcut declaraţiile de mai jos. Le prezentăm fără a sprijini concluziile lui. Marea lui avere îi dă posibilitatea să afle informaţii cu privire la afacerile monetare, care n-ar fi la îndemâna oamenilor obişnuiţi, cu un capital şi cu o influenţă mai mică. Cităm interviul din Springfield Union din 31 iulie [1910 — n.e.], după cum urmează:
Ne aşteaptă timpuri îngrozitoare
„Controlul financiar al ţării este astăzi concentrat în mâinile a două mari grupuri de interese. Când cei doi oameni care controlează aceste interese se angajează într-o luptă pentru supremaţie va urma o revoluţie, cea mai distructivă pe care a cunoscut-o lumea vreodată — o revoluţie care nu doar va paraliza sau va ruina multe dintre marile noastre industrii şi va răsturna nenumăratele instituţii financiare, ci şi va periclita singuranţa guvernului însuşi. Singura forţă care poate preveni un astfel de dezastru sunt oamenii înşişi, al căror bun simţ şi patriotism au salvat ţara de multe ori de la distrugerea cu care era ameninţată.
Am fost angajat în afaceri de când aveam 17 ani, şi am remarcat an de an o reducere treptată a numărului de firme care se ocupă de marile industrii sau sunt angajate în afaceri bancare, până când astăzi această reducere trebuie să stârnească alarmă. Este o afirmaţie semnificativă despre starea afacerilor, faptul că stă în puterea a doi oameni să pună în încurcătură guvernul Statelor Unite. Concentrarea bogăţiei este marele rău al timpurilor moderne, pentru că plasează în câteva mâini puterea de a produce o criză financiară şi a controla legislaţia.
De fiecare dată când a avut loc una din aceste crize financiare, anumite interese au ieşit în faţă ca să uşureze situaţia prin punerea la dispoziţie a mari sume de bani. Dacă oamenii pot să înlăture criza prin aducerea în faţă a milioanelor lor acumulate, este evident că pot cauza criză prin retragerea din circulaţie a câtorva sute de milioane de dolari. Din ceea ce am observat în ultimele câteva luni, sunt convins că anumite interese financiare mari îşi perfecţionează planurile pentru precipitarea unei astfel de răsturnări a afacerilor în această toamnă.
Criza din 1907 a fost «organizată», dacă pot să folosesc acest termen, în scopul discreditării lui Theodore Roosevelt şi a administraţiei lui. Panica din 1910 este pusă la cale pentru a furniza material pentru apropiatele campanii politice. Celor care le instrumentează nu le pasă câte companii pot fi ruinate, câţi oameni vor fi daţi afară de la muncă sau câte sinucideri vor urma, atâta timp cât ei reuşesc în scopurile lor. Dacă fondurile de capital sunt făcute să scadă la minim, ei stau gata să câştige milioane din necesităţile celor care sunt împinşi să-şi sacrifice avutul.”
Spreckels a anunţat că şi-a propus să-şi dedice restul vieţii sale reformei „condiţiilor care deja sunt intolerabile” pentru a îndepărta, dacă e posibil, iminenta revoluţie. Întrebat despre remediul în legătură cu relele despre care s-a plâns, el a spus:
„Eliminarea necinstei în chestiuni corporatiste, trezirea conştiinţei în afaceri, interzicerea mitei, reajustarea capitalizării prin eliminarea diluării şi adoptarea Regulii de Aur ca principiu fundamental în afaceri. Cum pot fi efectuate aceste reforme este întrebarea importantă a acestui timp. De ceea ce este nevoie astăzi este o trezire a conştiinţei marilor deţinători ai bogăţiei. O problemă cu trusturile este că oamenii al căror capital este investit în ele nu sunt destul de interesaţi să participe activ la conducerea lor. Atâta timp cât continuă să primească mari dividende, ei trec cu vederea practicile dintr-o corporaţie pe care nu le-ar încuviinţa în propria lor afacere.”
Fără a sprijini profeţia d-lui Spreckels, putem spune că se cunoaşte bine de către instituţiile financiare ale ţării că toate interesele băncilor sunt practic în mâinile a doar câţiva oameni bogaţi. Totuşi nu se crede în general că interesele acestor oameni ar fi mai bine servite prin criză. Chiar din contră, estimarea generală a oamenilor de afaceri este că aceşti capitalişti sunt conservatori şi că, în căutarea lor de a‑şi proteja propriile interese împotriva unei catastrofe, ei în realitate îi protejează şi pe alţii de dezastru financiar. Chiar unii dintre aceşti oameni s-au lăudat recent că atât de puternic deţin ei controlul asupra situaţiei financiare încât de acum încolo criza ar fi imposibilă.
Oricum, egoismul şi ambiţia sunt bazele structurii societăţii prezente. Şi dl. Spreckels poate că are dreptate în presupunerea sa despre un mare duel financiar între magnaţii noştri financiari. Tocmai un astfel de duel a produs ultima noastră criză. O combinaţie de capitalişti a încercat să ia de gât o altă combinaţie, dar a eşuat şi a fost zdrobită. Publicul n-a avut de suferit mai mult decât era necesar în această chestiune; dar antagoniştii erau atât de puternici, încât întreaga lume financiară a avut parte de un şoc care a adus pierderi multora ce se aflau departe de protagonişti şi de scena lor de conflict.
Dar aparte de profeţia d-lui Spreckels cu privire la o criză în acest an, cititorii noştri ştiu din Studii în Scripturi să se aştepte curând la împlinirea cuvintelor marelui Răscumpărător: „Atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi” (Dan. 12:1; Mat. 24:21). Totuşi, acel necaz îngrozitor nu-l aşteptăm înainte de Octombrie 1914. Orice ar putea veni între timp vor fi doar zgâlţâirile de dinaintea marelui şoc crucial, înaintea căruia vor cădea toate instituţiile pământeşti; după cum declară sf. Pavel: Tot ce va putea fi clătinat se va clătina. Şi singurul lucru care nu poate fi clătinat va fi Împărăţia pe care credincioşii lui Dumnezeu o vor primi cam la acel timp. Evr. 12:27, 28.
Între timp sfătuim ca niciunul dintre cititorii noştri să nu încerce să alarmeze lumea. Omenirea va fi alarmată destul la timpul cuvenit. Mai curând scopul nostru trebuie să fie a consola, a mângâia, a lega inimile zdrobite şi a turna ulei şi vin, a arăta lucrurile bune pe care Dumnezeu le are pregătite pentru sfinţi, şi binecuvântările restabilirii care vor începe atunci să fie împărţite lui Israel şi prin Israel tuturor familiilor pământului.
Dl. Spreckels este de admirat pentru curajul său. Şi l-a demonstrat pe deplin cu câţiva ani în urmă prin atacul împotriva corupţiei financiare şi a mitei în politica din San Francisco. Interviul de mai sus arată curajul neînfricat al acestui om când priveşte viitorul. El speră să oprească valul corupţiei politice şi financiare. El speră în stabilirea Regulii de Aur în afaceri şi în politică. Îi admirăm curajul şi speranţa chiar dacă ştim că toate aşteptările lui vor eşua. Lumea nu se apropie de Regula de Aur. Marile noastre instituţii de învăţământ produc necredincioşi cu miile — transformându‑i în stratul şi în curentele influente şi predominante ale vieţii — financiare, politice şi religioase. Ei nu se tem nici de Dumnezeu nici de Diavol. Ei dispreţuiesc Biblia şi preceptele ei ca fiind „poveşti băbeşti”. Ei au o poziţie de onoare şi o integritate în afaceri, dar nu este în felul Regulii de Aur. Este în felul care se ţine doar în limitele cerinţelor legii şi nu întotdeauna, după cum a fost evidenţiat cu câţiva ani în urmă prin dezvăluirile curţilor de justiţie despre ilegalităţile în legătură cu unele mari companii de asigurare şi de căi ferate, despre fraude cu terenuri şi mituire din partea bancherilor etc.
Nici nu trebuie să fim aspri în a-i judeca pe milionari în ansamblu, nici măcar pe aceia care au fost condamnaţi pentru mituire financiară. Mai degrabă moderaţia noastră să fie cunoscută tuturor. Ca făcători de pace ar trebui să arătăm cu compătimire la ocazii potrivite că multe dificultăţi se ridică datorită faptului că responsabilitatea individuală este copleşită de asocierile corporatiste — din necesitatea aparentă a unei acţiuni ilegale necesare împlinirii unui scop care pare înţelept, binevoitor sau drept. Cu alte cuvinte, noi trăim într-o zi controlată de sisteme, în care persoanele sunt doar atomi, chiar şi atunci când ocupă poziţii de influenţă în sisteme.
Cât ne bucurăm că noi, ca studenţi ai Bibliei, obţinem „hrană la timp” din Cuvântul divin care nu numai că ne hrăneşte, dar şi ne face puternici în Domnul ca să ştim şi să facem voia Lui, şi să fim de ajutor tuturor celor cu care venim în contact. Să nu uităm că, dacă aparţinem Domnului, suntem din „preoţimea împărătească”, şi acum este timpul, în zorile marelui Jubileu antitipic, când toţi preoţii trebuie să sune din trâmbiţele lor de argint, făcând cunoscute lumii bogăţiile harului lui Dumnezeu care sunt pe cale să fie descoperite în Împărăţia lui Mesia pentru care încă ne rugăm: „Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”.
———————
Secretarul Knox vede Mileniul
P. C. Knox, Secretar de Stat în cabinetul Preşedintelui Taft, în încheierea unei cuvântări emoţionante în faţa studenţilor absolvenţi ai Universităţii din Pennsylvania, zicea următoarele:
„Am ajuns la un punct unde este evident că viitorul ne rezervă un timp când războaiele vor înceta; când naţiunile lumii vor realiza o federaţie la fel de reală şi vitală cum este acum între părţile componente a unui singur stat; când, prin legătură internaţională deliberată, cei puternici vor ajuta în mod general pe cei slabi şi când corectitudinea comună a lumii va obliga nedreptatea să dispară, şi va distruge locul de adăpost al cruzimii care încă persistă în locurile întunecate ale pământului. «Acesta este „spiritul în care cugetă lumea largă despre lucrurile care vor veni». Acea zi va fi Mileniul, bineînţeles; dar în oarecare sens şi grad va fi în mod sigur realizat în această dispensaţie a timpului nostru muritor”.
———————
Persecuţia evreilor
Vin rapoarte şocante din Rusia despre expulzarea evreilor în masă. Ca un fulger din senin, mii de familii evreieşti sunt scoase pe neaşteptate din casele lor şi adesea sunt aduse la starea de cerşetori. Dintr-o suburbie a Kievului au fost alungaţi evrei care au trăit acolo de decenii. Aceasta nu împiedică însă ca o parte din „stratul” de sus evreiesc să deţină obligaţiuni ruseşti în vederea propriei lor protecţii. Dacă toţi evreii bogaţi ai finanţelor din Germania şi Franţa ar avea destul simţ al onoarei ca să se opună persecuţiei evreilor din Rusia printr‑o campanie împotriva fondurilor de investiţie ruseşti, atunci supuşii barbari ai Ţarului ar fi curând aduşi la frică în această „râvnă religioasă” a lor. Prin aceasta nu vrem să spunem că fiecare persoană respectabilă nu are o datorie de a boicota fondurile de investiţii ruseşti până când Rusia se va conforma căilor civilizaţiei. Dar vrem să spunem că, prin exemplul lor bun, capitaliştii evrei ar trebui să fie în frunte. În mod sigur ei se află, în cele din urmă, cel mai aproape de situaţie. Luat din German Pess.
———————
Este nevoie de Împărăţie
Doctorul MacGillvary, profesor de Etimologie la Universitatea Cornell, la o prelegere recentă a spus: „Insectele în momentul de faţă au o influenţă enormă în viaţa şi sănătatea omenirii. Numărul speciilor de insecte cunoscute de ştiinţă în prezent este estimat la o sută de milioane. Cunoaşterea locului insectelor în boli este de dată recentă. Doar de la 1880 s-a descoperit că malaria este produsă de un parazit. Doar cincisprezece ani mai târziu s-a descoperit rolul ţânţarilor în răspândirea acestei boli. Doar din 1890 s-a descoperit că febra galbenă este o boală transmisă prin insecte”.