„Iudeu nu este acela — pe dinafară”

„Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară ... ci iudeu este acela care este înăuntru şi circumcizie este aceea a inimii.”

2:28, 29.

R4586 W. T. 15 martie 1910 (pag. 106)

Cei care argumentează că Biserica este sub Noul Legământ în loc să fie sub Legământul Avraamic, simbolizat de Sara, după cum spune apostolul, sunt nedumeriţi de profeţia clară a lui Ieremia 31:31-33. Aceasta declară clar că prevederea Noului Legământ este pentru casa lui Israel şi casa lui Iuda — cele zece seminţii şi cele două seminţii ale naţiunii lui Israel. Nedumeriţi, ei răspund că sunt evrei; că toţi creştinii sunt evrei şi că, de aceea, profeţia Noului Legământ se aplică la ei şi dovedeşte că acesta a fost instituit deja şi că ei se bucură de prevederile lui.

Ca răspuns, noi le cerem mai întâi de toate să citească contextul de la versetul 27 până la încheierea capitolului. Pare dificil de imaginat o minte atât de sucită şi orbită încât să nu fie în stare să vadă că întregul pasaj este pentru evreu — Israelul natural. Nu există nici cea mai mică referire la Israelul Spiritual sau la ceva experienţe spirituale.

În disperare ei citează textul de la începutul acestui articol ca dovadă că ei sunt evrei şi de aceea în relaţie de legământ cu Dumnezeu prin Noul Legământ. Dar, din păcate, ei merg astfel de la o interpretare greşită la alta! Dacă ar privi contextul textului de mai sus ar găsi că se aplică, nu la Israelul spiritual, ci la cel natural. Este o parte din argumentul sf. Pavel care arată că evreul n-a fost îndreptăţit prin faptul că a fost sub Legământul Legii; şi că el putea fi îndreptăţit doar prin acceptarea lui Cristos ca Răscumpărătorul său din sentinţa Legământului Legii, venită datorită imperfecţiunii moştenite. Remarcaţi argumentul — versetele 17-24.

Apogeul argumentului apostolului se găseşte în capitolul următor (3:9, 10) în cuvintele: „Ce urmează atunci? Suntem noi [evreii] mai buni” decât ei [neamurile]? „Nicidecum! Fiindcă mai înainte am dovedit pe toţi, fie iudei, fie greci, că sunt sub păcat [condamnare], după cum este scris: Nu este nici un om drept, nici unul măcar”. Vedeţi mai departe argumentul în versetele 19-29.

Argumentul constant al sf. Pavel este că nu era nevoie ca neamurile să devină evrei pentru a deveni creştini, ci că evreul trebuie să devină mort faţă de Lege iar neamurile să devină morţi faţă de păcat, pentru ca ambii să poată deveni una în Cristos Isus — creştini.

Remarcaţi încă o interpretare greşită

Să le punem acestor fraţi dezorientaţi câteva întrebări simple, pentru a şti, atât ei, cât şi noi, unde stau ei la punctul pretenţiei că sunt Evrei Spirituali.

Se ridică această pretenţie că sunt evrei ca „noi creaturi în Cristos”? Da, răspund ei. Noi răspundem prin cuvintele apostolului: „Nu mai este nici iudeu, nici grec” în Cristos. Pe lângă aceasta, Noul Legământ propune restabilirea, şi se aplică la cei ale căror inimi de piatră vor fi schimbate în inimi de carne. Unde există o promisiune spirituală pentru evreu? Iar Noul Legământ [al Legii] va condamna fiecare persoană imperfectă, cum a făcut şi cel Vechi. „Nu sunteţi sub Lege [Legământ], ci sub Har”. Rom 6:14.

„O, da”, răspund ei, „Am greşit când am spus că suntem evrei sub Noul Legământ ca «noi creaturi»”. Vom schimba acel răspuns şi vom spune mai degrabă că am fost îndreptăţiţi sub Noul Legământ ca evrei şi apoi am devenit «creaturi noi» şi membri ai lui Cristos sub Legământul Avraamic”.

Faceţi dintr-un argument greşit unul şi mai rău, printr-o altă confuzie a Scripturilor. Evreul natural putea deveni liber de condamnarea Vechiului Legământ al Legii doar prin renunţare la el — murind faţă de el şi devenind viu faţă de Dumnezeu ca membru al Cristosului. Ce avantaj ar fi pentru unul dintre neamuri să intre sub alt Legământ al Legii, nou sau vechi? Niciunul, desigur!

Cristos este Mijlocitorul Noului Legământ [al Legii] ca să aducă pe atâţia câţi se poate din rasa lui Adam înapoi la deplină armonie cu Dumnezeu. În timpul Veacului Evanghelic El pune temelia pentru această mare lucrare mai întâi prin satisfacţie pentru păcatele lor. În curând Ziua antitipică a Ispăşirii se va sfârşi şi se va face satisfacţie pentru păcatele lumii. Imediat lumea va fi predată Lui şi domnia Sa mijlocitoare va începe.

Mijlocirea Lui nu va fi pentru fiecare persoană individual, ci colectiv pentru lume. El va domni sau mijloci timp de o mie de ani, şi numai la încheierea acestora va preda Tatălui — Dreptăţii — pe aceia pe care va fi reuşit să-i ridice afară din stările de păcat şi moarte. În tot timpul când va mijloci, lumea nu va avea relaţie directă cu Tatăl, ci numai cu Mijlocitorul Noului Legământ.

Dimpotrivă, Biserica din acest veac este îndreptăţită şi acceptată prin credinţă, aşa cum a fost Avraam, şi este sprijinită de „sângele lui Cristos”. Apoi, prin consacrare de a fi „morţi cu El”, ei vin imediat în relaţie cu Dumnezeu ca „membri ai Corpului lui Cristos”. Mulţumim lui Dumnezeu pentru partea noastră de binecuvântare sub Legământul Avraamic şi pentru gloriosul nostru Răscumpărător-Avocat! Şi laudă lui Dumnezeu pentru binecuvântarea viitoare a lumii sub un Răscumpărător-Mijlocitor!