unele scrisori interesante

R4508 1 noiembrie 1909 (pag. 331-333)

Dragul meu Pastor şi alţi membri ai Corpului lui Cristos:

Dumnezeu a fost în mod sigur bun faţă de mine şi nu-mi pot exprima bucuria care mi-a venit recent prin lumina „Adevărului Prezent”. Şi de asemenea mulţumesc atât de mult că a venit la timpul când a venit. Timp de mai mulţi ani, viaţa mea şi viaţa soţului meu — şi de la căsătorie vieţile noastre unite — au fost consacrate atât câtă lumină am avut, şi a fost o mare pace şi mângâiere în serviciul nostru zilnic pentru El. Am fost membri ai Bisericii M.E. din copilărie, şi, „cu privire la dreptatea care este prin lege (legea metodistă), fără vină”.

Timp de câţiva ani am servit în calitate de conducătoare a adunării, Preşedintă a Ligii Epworth, Administratoare a Ligii Copiilor, Administratoare a Departamentului Principal în Şcoala Duminicală, şi apoi ca Soră Diaconesă şi Diaconesă Evanghelistă în Societatea Misionară Internă a Femeilor. Acum şase ani m-am căsătorit cu dl. Brown, Secretar General al Asociaţiei Tinerilor Creştini din Decatur, Ills. Am fost conduşi, prin studierea Bibliei, să vedem că chinul veşnic, aşa cum era învăţat de Biserica noastră, era fals, şi de asemenea să ne aşteptăm la stabilirea Împărăţiei lui Cristos pe pământ în viitorul apropiat, deşi nu ştiam nimic despre învăţăturile Studiilor în Scripturi.

Cam cu un an în urmă, a venit primul nostru necaz când ne-a murit un copilaş, şi acesta a fost doar începutul necazurilor. După câteva săptămâni sănătatea soţului meu s-a deteriorat; a fost nevoit să renunţe la poziţia avută, casa noastră a fost a distrusă, bunurile din casă depozitate, şi, după încercări zadarnice de a-i restabili sănătatea şi pentru care am cheltuit toţi banii noştri, a venit din nou moartea şi l-a luat pe cel de care se părea că depinde însăşi viaţa mea. Cu câteva săptămâni înainte de moartea lui, cineva ne-a trimis prin poştă un exemplar din „Ce spun Scripturile despre iad?” Am citit-o şi i-am zis mamei mele, care era prezentă: „Dacă acestea sunt învăţăturile Studiilor în Scripturi înseamnă că ele sunt foarte mult denaturate. Întotdeauna am gândit despre ele aşa cum am gândit despre «Dowieism» (Biserica Apostolică Catolică din Zion, cu centrul în oraşul Zion de lângă Chicago, înfiinţată de Alexander Dowie, n.t.), dar aceasta mia dat dovada pe care o căutam de trei ani — că Biblia nu învaţă chinul veşnic”. Apoi am primit primele trei volume ale „Studiilor în Scripturi” şi am citit în grabă două dintre ele. În circumstanţele în care mă găseam nu puteam studia; apoi a venit moartea. Mângâierea pe care cunoştinţa despre chemarea de sus mi-a dato şi pacea care mia umplut sufletul m-au sprijinit prin orele şi zilele triste, şi continuă chiar şi acum. După ce am citit cele patru volume rămase, mam abonat la „Turn”, am rupt legăturile mele cu Biserica şi organizaţiile sociale şi mă bucur în Binecuvântata Speranţă.

Am cercetat Scripturile zilnic, să văd dacă aceste lucruri sunt aşa, şi îmi dovedesc dincolo de orice îndoială că sunt învăţătura Cuvântului Său. Noi (cei doi copii mici ai mei împreună cu mine) trăim în vechiul meu oraş natal, unde făcusem mult din lucrarea pentru biserică. Prietenii mei nu-mi înţeleg acţiunea faţă de biserică şi sunt foarte îndureraţi. După câte ştiu, sunt singura femeie din oraşul Casey care a acceptat Adevărul. Uneori pare greu să fii singur când am avut atât de mulţi prieteni şi un soţ creştin aşa de puternic să mă ajute, dar Tatăl ştie cât de mult pot suporta, şi mă bucur că sunt socotită vrednică să sufăr pentru El şi că pot să „ies afară la El dincolo de poartă purtând batjocorirea Lui”.

Fratele drag Avraam este „tare în Domnul” şi mă ajută foarte mult. El şi soţia lui vin la casa mea (sau merg eu la a lor) una sau două seri pe săptămână pentru studierea Cuvântului. Toate binecuvântările pământeşti trecute „le socotesc ca o pierdere pentru cunoaşterea desăvârşită a lui Cristos Isus Domnul meu”. Mulţumim cu adevărat Domnului nostru binecuvântat pentru hrana întăritoare primită prin dragul nostru Pastor, fratele Russell, şi de asemenea că ne-a făcut cunoştinţă cu membri ai Corpului, care sunt de mare ajutor. De asemenea suntem recunoscători pentru cunoştinţa crescândă pe care fratele Hall ne-a dato prin vizita lui, şi ocazia de a avea învăţătura armonioasă a Cuvântului prezentată public prietenilor noştri.

După multă gândire şi rugăciune, am hotărât să fac „Angajamentul”, şi, cu ajutorul Lui, săl ţin. Jertfa mea este pe altar. Roagă-te să o pot ţine acolo până va fi consumată după voia Lui. Cu multă iubire pentu toţi cei în Adevăr şi cu dorinţa intensă de a-mi întări chemarea şi alegerea, sunt, noua ta soră în Cristos, D-na Geo. B. Brown.

Dragă frate Russell:

Mă gândesc de câtva timp să-ţi spun despre aprecierea mea pentru „Turnul de Veghere” şi pentru predici, ca să nu mai zic de cărţi şi de toate ajutoarele care le avem pentru studierea completă a Cuvântului Tatălui.

Mă simt foarte smerită şi mulţumitoare Tatălui nostru Ceresc iubitor şi dragului nostru Domn şi Mântuitor Isus Cristos că mi se permite să văd aceste mari adevăruri în timp ce alţii, binecuvântaţi cu ocazii mai mari, se poticnesc acum pentru că nu sunt în stare să fie absolut de acord cu tine în legătură cu Legămintele şi cu Angajamentul.

Când a apărut prima dată Angajamentul în „Turnul de Veghere” cu un an în urmă, nu lam înţeles şi am obiectat la el, pentru că am simţit că votul meu de consacrare acoperea toate. Dar nu a trecut mult până când am înţeles că obiecţiile mele erau de la marele Adversar al sufletelor noastre. Curând am descoperit că exista o stare greşită a inimii în spatele obiecţiei, aşa că L-am rugat pe Domnul să îndepărteze tot ce simţeam a fi resentiment, şi sămi umple inima şi mintea cu Spiritul Său sfânt şi cu o dorinţă de a mă supune voinţei Lui cu orice preţ. Laud numele Lui pentru că mi-a răspuns la rugăciune şi că m-a condus să văd nevoia mea de Angajament, şi cu bucurie şi mulţumiri mi l-am însuşit; iar acum, zilnic, îmi îndeplinesc angajamentele faţă de Domnul. Când văd un punct slab în caracterul meu, îl întăresc prin facerea unui angajament faţă de Domnul, pentru ca prin harul Său să înving acea slăbiciune.

Un angajament pe care l-am făcut este că nu voi murmura nici nu mă voi plânge; altul, că nu voi vorbi de rău sau chiar uşuratic de nimeni; nu pentru că am fost special înclinată să murmur sau să mă plâng, pentru că în mod natural sunt plină de speranţă; nici n-am fost înclinată să vorbesc de rău; dar niciodată nam înţeles cât de mult am avut nevoie să mă păzesc în aceste direcţii până când am făcut din ele un subiect de rugăciune specială şi I-am făgăduit Domnului că prin ajutorul Lui voi învinge aceste greşeli. La început greşeam de mai multe ori; apoi mergeam la Domnul şi-i spuneam cât de mult regretam slăbiciunea mea şi cum doream să fiu curată în inimă; apoi a venit „Turnul” cu articolul „Este un păcat care duce la moarte”. L-am citit iar şi iar, de multe ori, şi apoi am înţeles tot mai mult marea necesitate de a ne îndeplini angajamentele faţă de Domnul, şi că numai cei care ajung mai mult decât biruitori vor fi din Turma Mică.

Dragă frate, este într-adevăr o cale îngustă, şi laud pe Domnul că îmi arată tot mai mult, cu fiecare pas de învingere, îngustimea ei; şi mă bucur că această „cărare a celui drept este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescând până la miezul zilei”.

Pentru mine este o mare binecuvântare şi putere să te amintesc, dragă frate, la tronul harului de multe ori pe zi, şi să amintesc şi familia de la Betel din Brooklyn, pe unii dintre ei cunoscându-i personal, împreună cu toate interesele lucrării de seceriş şi de asemenea pe tot poporul drag al Domnului.

Sper, dragă frate Russell, că ai avut o vizită plăcută şi rodnică la cei dragi din cealaltă parte a marelui Atlantic. Nu va fi minunat când toţi ne vom întâlni în Împărăţia Tatălui nostru, şi slava şi cunoştinţa de Domnul va umple întreg pământul cât oceanul de lat şi de adânc?

Rugându-mă pentru binecuvântarea Dom­nului asupra ta şi asupra tuturor celorlalţi de la „Casa Betel” şi asupra lucrării secerişului, rămân, cu o umilă cerere de rugăciune din partea ta pentru mine, sora ta în Sigura Speranţă, J. M. Goodhart, Ohio.

P.S. Sunt în Adevărul Prezent de patru ani şi jumătate.

Dragă frate Russell:

Mă întreb dacă nu ţi-ar face plăcere să ai veşti de la cei care au fost binecuvântaţi prin serviciul tău!

Cu cinci ani în urmă, soţul meu şi cu mine am primit lumina pe care am acceptat-o cu bucurie, când fratele Marchant s-a oprit la uşa noastră şi ne-a prezentat Vol. 1. L-am cumpărat, l-am citit, ne-am minunat şi cu nerăbdare am obţinut celelalte volume şi am început să participăm la întrunirile ţinute de Studenţii Bibliei.

În timpul acestor cinci ani ne-am bucurat duminica de prezentările din Adevăr ale fratelui Streeter şi ale fraţilor Peregrini vizitatori, şi de adunările de experienţe şi de studiile de vineri seara. Interesul a crescut aşa încât din o mână de oameni care ne adunam acum cinci ani, acum sunt cam o sută de participanţi regulaţi duminica, şi adesea sunt cu cincizeci până la şaptezeci şi cinci peste acel număr. Adunările noastre de experienţe au depăşit capacitatea salonului casei oricăruia dintre membrii adunării, aşa încât au fost împărţite în două. Este o plăcere să te bucuri de armonia de aici, şi eu atribui aceasta faptului că noi „nu avem mulţi învăţători”, ci studiem Scripturile cu „Cheia”, sub conducerea înţeleaptă şi plină de grijă a dragului nostru frate Streeter, care studiază şi ne îndrumă cu grijă spre soluţionarea oricărui punct, trimiţându-ne constant la Cuvântul lui Dumnezeu, care se desfăşoară în lumina cuvenită acum.

S-a trezit interesul şi acum se dezvoltă în Pawtucket şi de asemenea în Pawtuxet, unde un număr de oameni aşteaptă cu nerăbdare următoarea prezentare cu privire la harta Pla­nului. Într-adevăr Domnul ne-a binecuvântat aici în Providence, şi noi Îl binecuvântăm şi-L lăudăm şi întotdeauna ne bucurăm în Adevăr.

Sora ta în dragul nostru Domn, F.A.R., R.I.

Dragă Domnule:

Cu puţin mai mult de un an în urmă, în mod providenţial am venit în atingere cu „Turnul de Veghere” şi cu „Studiile în Scripturi”, pe care le-am citit cu interes şi bucurie crescândă, şi cu o adâncă convingere. Un prieten îmi împrumută „Turnul” şi am tot setul de cărţi şi „Biblia de la Turn”. „Turnul” şi „Studiile în Scripturi” mi-au dat vederi atât de noi şi de binecuvântate despre Scripturi, încât ele au înlocuit articolele de la Biserica mea şi altă literatură denominaţională, care nu mă mai mulţumeşte, şi am renunţat la ele. Îmi găsesc cea mai mare plăcere în studierea şi discutarea acestor adevăruri benefice.

Învăţătura care respinge pedeapsa veşnică, declarând măreţele şi glorioasele binecuvântări ale restabilirii şi care proclamă prezenţa Domnului, chiar dacă atât de în dezacord cu doctrinele şi învăţăturile bisericii mele (Metodiste), pe care întotdeauna am sprijinito loial şi devotat, m-au atras în mod special, dându-mi o bucurie şi o mulţumire de nedescris. Niciodată nu pot să mulţumesc îndeajuns lui Dumnezeu că m-a adus la cunoştinţa acestor lucruri glorioase prin intermediul scrierilor tale. Gândul că Cristos este acum prezent şi că Îşi stabileşte Împărăţia îmi dă o bucurie profundă.

Al tău în Adevărul Prezent, M.G. Roberts, Me.

Dragă frate şi Pastor:

Conform cererii tale, trimit această carte poştală ca să-ţi spun că am făcut Angajamentul, hotărârea mea înaintea Domnului. Simt că trebuie să-mi iau locul cu cei care sprijină Adevărul şi Lucrarea Secerişului şi să mă retrag de la aceia care se opun lor. Simt că este obligatoriu pentru mine să mă folosesc de orice mijloace ale harului pe care Domnul mi le pune la dispoziţie. Cred că vizita ta a înlăturat şi ultima barieră din mintea mea, şi cred că ar putea fi şi alţii care au fost ajutaţi să vadă Angajamentul într-o lumină diferită, ca rezultat al vizitei tale. Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească.

Fratele tău, doar datorită harului Său, Frank P. Sherman.

Dragă frate Russell:

Am vrut atât de mult să-ţi scriu, dar înţelegând cât de ocupat eşti, m-am abţinut până acum.

Acum şase ani eram membru nominal al bisericii şi o mare Spiritistă, încercând să găsesc pace şi mângâiere din acele surse, dar negăsind niciuna, eram pe punctul de a spune că nu există altă lume decât aceasta.

Când am cumpărat primul volum al „Studiilor în Scripturi” de la sora Coppage m-am bucurat citindu-l, şi am găsit atâta mângâiere încât nu m-am mai dus la biserică, şi am citit cartea mea şi Biblia, neştiind că mai sunt şi alţii de aceeaşi credinţă, până când fratele şi sora Schuler au colportat pe aici cu un an în urmă, de la care am cumpărat celelalte volume, citind de atunci cu grijă cartea ta despre Spiritism.

Nu-ţi pot spune ce bucurie am avut, pentru că chiar şi copiii mei se temeau când se înnopta; eram aproape posedaţi de acele spirite rele. De când am citit şi le-am spus tuturor, cu toţii ştiu şi zic: „Mamă, nu ne mai este frică; şi căminul este în pace din nou”.

Când am citit prima dată Angajamentul am fost foarte impresionată de măreţia lui. Mi lam însuşit. O, dac-aş putea să-ţi spun cât de mult au făcut pentru mine scrierile tale.

Sora ta prin harul Său, D-na N.J. Kendrick, Ga.

Dragi prieteni:

Recent, pe când eram la Biblioteca Carnegie din Conneaut, O., am dat peste seria dvs. „Zorile Mileniului” (Studii în Scripturi, n.t.). Acum aş vrea să am exemplare din broşurile tale. Pot să adaug că interesul meu faţă de mesajul tău a provocat deja ceva agitaţie printre prietenii mei, care, ca şi Fariseii din vechime, cred că veştile bune sunt doctrine rele.

Până ce n-am citit în Conneaut acele Chei la Biblie, n-am avut o lumină bună asupra chinului veşnic, pe care de copil nu l-am putut accepta niciodată. M-am rugat pentru lumină şi Domnul, cred, m-a trimis la bibliotecă şi la „lumină”. Au fost primele cărţi pe care am pus mâna şi erau tocmai ceea ce am vrut.

Al tău în Isus Cristos, C. G. Mc.Coy, Pa.

Dragă frate şi Pastor:

Dacă crezi că aceasta s-ar putea dovedi un imbold pentru cineva să studieze mai cu credincioşie, te rog foloseşte-o, dacă crezi că este cel mai bine.

Pentru a treia oară în mai bine de patru ani, am început studiul întregului set al „Zorilor Mileniului”. De această dată am acordat fiecare moment liber pentru această citire, care a inclus de asemenea fiecare predică tipărită şi fiecare număr al „Turnului”. Aceasta a necesitat renunţarea la vizite, broderie artistică, muzică şi toate celelalte materiale de citit; nimic în afară de lucrul necesar în vreun fel nu mi-a ocupat atenţia.

Luând Vol. 2 pentru a fi citit a treia oară, sunt uimit să găsesc atâtea puncte pe care leam trecut cu vederea, sau le-am uitat de la citirea anterioară. De fiecare dată când citesc, găsesc fiecare volum şi mai interesant, datorită profeţiei împlinite sau în curs de împlinire sub ochii mei.

Nu este nevoie să adaug că folosul primit este inestimabil, incalculabil; că n-aş schimba cunoştinţa şi satisfacţia obţinute până acum, cu bogăţia întregii lumi.

Fără îndoială că acest studiu continuu al desfăşurării planului Tatălui, cât şi însuşirea Angajamentului special faţă de Domnul, m-au făcut în stare până acum să „stau în picioare în această zi rea”; şi prin harul Său voi continua acest studiu şi voi adera la tot angajamentul de consacrare după capacitatea mea, până când ne va veni „schimbarea”, pentru ca, „după ce am făcut totul”, să pot „sta” desăvârşit în prezenţa Lui.

Biblia îmi este de o mie de ori mai preţioasă, deoarce, cu fiecare examinare atentă a vreunuia dintre volume, ochii înţelegerii mele se deschid încă şi mai larg pentru a discerne voinţa şi scopul Marelui ei Autor. Reverenţa şi mulţumirile faţă de El pentru preţioasa „hrană la timp cuvenit” pentru toţi cei care „o vor primi”, nu cunoaşte margini.

Fie ca El să te păzească clipă de clipă, tot mai aproape „sub umbra Celui Atotputernic”, să te susţină şi să te protejeze prin fiecare încercare sau persecuţie pe care El ar putea-o permite să vină în viaţa ta, şi să te încoroneze „mai mult decât biruitor” la încheierea completă a peregrinajului tău pământesc!

Al tău, cel mai mic Colportor şi împreună servitor bucuros, E.G.