Epistola lui Pavel către Tit
[1 2 3]
Capitolul 1
1. Pavel, rob al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoștința* adevărului care este potrivit cu evlavia**,
2. în nădejdea* vieții veșnice, făgăduite mai înainte de veșnicii** de Dumnezeu, care nu poate să mintă†,
3. ci* Și-a descoperit Cuvântul la vremea Lui, prin propovăduirea care** mi-a fost încredințată, dupㆠporunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru; –
4. către Tit*, adevăratul** meu copil în credința† noastră a amândurora: Har†† și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Hristos, Mântuitorul nostru!
5. Te-am lăsat în Creta ca să pui în rânduială* ce mai rămâne de rânduit și să așezi** prezbiteria în fiecare cetate, după cum ți-am poruncit:
aSau: bătrâni
6. dacă* este cineva fără prihană, bărbat** al unei singure neveste, având† copii credincioși, care să nu fie învinuiți de destrăbălare sau neascultare.
7. Căci episcopula, ca* econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpățânat, nici mânios, nici dedat** la vin, nici bătăuș, nici lacom de câștig mârșav†;
aSau: priveghetor
8. ci* să fie primitor de oaspeți, iubitor de bine, cumpătat, drept, sfânt, înfrânat;
9. să se țină* de Cuvântul** adevărat, care este potrivit cu învățătura, pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învățătura sănătoasㆠși să înfrunte pe potrivnici.
10. În adevăr, mai ales printre cei tăiați împrejur, sunt* mulți nesupuși, flecari și amăgitori**,
11. cărora* trebuie să li se astupe gura. Ei buimăcesc** familii întregi, învățând pe oameni, pentru† un câștig urât, lucruri pe care nu trebuie să le învețe.
12. Unul* dintre ei, chiar proroc al lor, a zis: „Cretanii sunt totdeauna niște mincinoși, niște fiare rele, niște pântece leneșe.”
13. Mărturia aceasta este adevărată. De aceea* mustră-i aspru, ca să fie sănătoși în credință**
14. și să nu* se țină de basme evreiești și de porunci** date de oameni care se întorc de la adevăr.
15. Totul* este curat pentru cei curați; dar pentru cei** necurați și necredincioși, nimic nu este curat: până și mintea și cugetul le sunt spurcate.
16. Ei se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu* faptele Îl tăgăduiesc, căci sunt o scârbă: nesupuși și netrebnici pentru** orice faptă bună.
Capitolul 2
1. Tu însă vorbește lucruri care se potrivesc cu învățătura* sănătoasă.
2. Spune că cei bătrâni trebuie să fie treji, vrednici de cinste, cumpătați, sănătoși în credință*, în dragoste, în răbdare.
3. Spune* că femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuviincioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; să învețe pe alții ce este bine,
4. ca să învețe pe femeile mai tinere să-și* iubească bărbații și copiii;
5. să fie cumpătate, cu viața curată, să-și vadă de treburile casei, să fie bune, supuse* bărbaților lor, pentru ca** să nu se vorbească de rău Cuvântul lui Dumnezeu.
6. Sfătuiește, de asemenea, pe tineri să fie cumpătați
7. și dă-te pe tine însuți pildă de fapte bune, în* toate privințele. Iar în învățătură, dă dovadă de curăție, de vrednicie**,
8. de vorbire* sănătoasă și fără cusur, ca** potrivnicul sㆠrămână de rușine și să nu poată să spună nimic rău de noi.
9. Sfătuiește pe robi* să fie supuși stăpânilor lor, să le fie pe plac în** toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba,
10. să nu fure nimic, ci totdeauna să dea dovadă de o desăvârșită credincioșie, ca* să facă în totul cinste învățăturii lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru.
11. Căci harul* lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost** arătat
12. și* ne învață s-o rupem cu păgânătatea și** cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie,
13. așteptând* fericita noastră nădejde** și arătarea† slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos.
14. El S-a* dat pe Sine însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-Și curețe** un norod† care să fie al Lui, plin de râvnㆆ pentru fapte bune.
15. Spune lucrurile acestea, sfătuiește și mustră* cu deplină putere. Nimeni** să nu te disprețuiască.
Capitolul 3
1. Adu-le aminte să* fie supuși stăpânirilor și dregătorilor, să-i asculte, să** fie gata să facă orice lucru bun,
2. să nu vorbească de rău pe* nimeni, să nu fie gata de ceartă**, ci cumpătați†, plini de blândețe†† față de toți oamenii.
3. Căci și noi eram* altădată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fim urâți și urându-ne unii pe alții.
4. Dar, când s-a arătat bunătatea* lui Dumnezeu**, Mântuitorul nostru, și dragostea Lui de oameni,
5. El ne-a mântuit, nu* pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii** din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
6. pe care L-a* vărsat din belșug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru;
7. pentru ca*, odată socotiți neprihăniți prin harul Lui, să ne facem**, în nădejde†, moștenitori ai vieții veșnice.
8. Adevărat* este cuvântul acesta și vreau să spui apăsat aceste lucruri, pentru ca cei ce au crezut în Dumnezeu să caute să fie cei dintâi** în fapte bune. Iată ce este bine și de folos pentru oameni!
9. Dar de* întrebările nebune, de înșirările de neamuri, de certuri și ciorovăieli privitoare la Lege, ferește-te, căci** sunt nefolositoare și zadarnice.
10. După* întâia și a doua mustrare, depărtează-te** de cel ce aduce dezbinări,
11. căci știm că un astfel de om este un stricat și păcătuiește, de la sine fiind osândit*.
12. Când voi trimite la tine pe Artema sau pe Tihic*, grăbește-te să vii la mine în Nicopoli, căci acolo m-am hotărât să iernez.
13. Ai grijă de legiuitorul Zena și Apolo* să nu ducă lipsă de nimic din ce le trebuie pentru călătoria lor.
14. Trebuie ca și ai noștri să se deprindă să* fie cei dintâi în fapte bune, pentru nevoile grabnice, și să nu** stea neroditori.
15. Toți cei ce sunt cu mine îți trimit sănătate. Spune sănătate celor ce ne iubesc în credință.
Harul să fie cu voi cu toți! Amin.